Cu gândul la
Ziua Planetei Pământ, cu certitudinea că grădiniţa face primii paşi în formarea unor conduite ecologice adecvate ocrotirii şi îngrijirii naturii, ştiind că e
ducaţia ecologică trebuie să fie un proces care să înceapă de la vârsta preşcolară, având drept scop prezentarea datelor, a corelaţiilor valorilor, problemelor şi soluţiilor raportate la ecologie, la relaţia om-mediu, am îmbinat activităţile de cunoaştere a modului de viaţă al florilor, locul şi rolul lor în viaţa oamenilor, cu activităţi dedicate conştientizării copiilor asupra importanţei protejării mediului, activităţi prin care preşcolarii să vină în contact direct cu natura, cu tainele şi frumuseţile ei.
Cunoaşterea naturii trezeşte gândirea copilului, contribuie la
dezvoltarea capacităţii creatoare, la dezvoltarea vorbirii corecte şi coerente,
făcându-l astfel pe copil să mediteze asupra fenomenelor şi corpurilor ce-l
inconjoară. Ştim cu toţii că sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului, aceasta
fiind o calitate a organismului uman, omul având răspunderea de a o menţine
de-a lungul vieţii. Copilul de vârstă preşcolară nu are informaţii şi atitudini
faţă de problemele de sănătate, de aceea, toţi cei din jurul lui ar trebui să
îl ajute să înţeleagă modul de păstrare al acesteia, de ocrotire a naturii, de
formare a unor comportamente şi deprinderi faţă de plante şi animale.
Preşcolarii trebuie să realizeze
că problemele mediului înconjurător sunt ale lumii întregi, ale fiecăruia
dintre noi, iar fiecare acţiune negativă a noastră poate să afecteze în mod distructiv natura. Semnalele de alarmă lansate de
specialişti, explicaţiile şi statisticile întocmite de aceştia au un rol
incontestabil, dar pentru implicarea şi acţiunea eficientă de formare în sens
ecologic se ajunge prin sensibilizare şi prin antrenarea componentelor afective
şi volitive ale copiilor. De aceea, activităţile de educaţie ecologică se
desfăşoară într-o atmosferă relaxantă, unde interesul şi comunicarea să
încurajeze iniţiativele, dar şi opţiunile fiecăruia.
